sâmbătă, 26 iunie 2010

Hate

   Stiti ce urasc eu cel mai mult? Doua lucruri: minciuna si lipsa de punctualitate. Daca pe ultima o mai tolerez intre anumite limite, minciuna este ceva pe care sincer nu o suport. Nu vorbesc de minciunile alea mici, gen "vai ce bine arati". Ma refer la cele ce afecteaza modul in care iti desfasori viata. Promiti cuiva ca sa il ajuti la ceva..ar fi bine sa si faci lucrul acela si sa nu lasi pe cineva sa astepte ceva ce nu mai vine.
    De ce sa incurci pe cineva doar pentru ca ai vrut sa arati ca poti sa faci acel lucru, ca apoi sa-i dovedesti cu fapte ca nu esti capabil? Mi se pare mai firesc asumarea raspunderii de la inceput. Faptul ca uneori spui "Nu" dovedeste ca iti stii limitele si nu ca esti o persoana rea.
    M-am saturat de persoane ce atunci cand vorbesti cu ele iti spun un lucru, iar apoi uita de ce au discutat.

 

luni, 21 iunie 2010

Vacanta

   Inca nu am terminat sesiunea dar mi-am permis placerea de a gusta un pic din vacanta. Nu prea imi place marea in timpul sezonului pentru ca este foarte aglomerat, asa ca am plecat la munte pentru 2 zile. Vreau sa spun ca a fost fenomenal. Sa nu te grabesti, sa nu fi stresat sau sa nu auzi nimic....este de-a dreptul linistitor, asta este cuvantul.
   Aer curat, verdeata in loc de asfalt incins si libertatea de a pasi relaxat, totul a facut ca aceasta mica escapada sa merit fiecare banut. De fapt nu au fost asa multi cat ati crede...
   Asa ca astept ultimul examen , rezultatele, poate si restantele cu un aer relaxat si cu pofta de viata.
 

miercuri, 16 iunie 2010

Protest II

    Stim ce se intampla in Parlament si in Guvern de peste doua decenii. Am tacut si am inghitit cu speranta ca vor fi si oameni ce lucreaza sau isi dau minimul de interes pentru noi, cetatenii. Ne-am hranit singurii cu iluzii si i-am lasat sa-si faca jocurile de culise, sa-si dezvolte afacerile sau sa-si aduca familia la locul de munca. Acum cand latul se strange usor dar sigur, cand se fura printr-o simpla semnatura fara sa poti face nimic ca in cazul unui hot conventional, dam semne de disperare. Lantul uman din ziua motiunii de cenzura s-a topit din cauza caldurii, dar si din cauza nepasarii.
   Conducatorii nostrii iubiti au venit insotiti de Politie, Jandarmerie si S.P.P. , temandu-se de un asediu al nemultumitilor. "Casa Poporului" a devenit Palatul Inchis Poporului, nefiind primita nicio delegatie a nemultumitilor.
   Uneori ma gandesc ca poate ne meritam soarta. Puteau sa fie prezenti peste 10000 de oameni extrem de usor. Dar nu au fost. Au preferat sa poarte jugul si sa se multumeasca cu faptul ca in suflet simpatizeaza cu protestatarii. Nu este de ajuns sa simti daca presiunea este doar interioara.
   Ar trebui ca alesilor sa le fie frica cu adevarat de actiunile lor, sa stie ca ii asteapta o armata de oameni la portile Guvernului, gata sa treaca peste orice baraj politienesc din pura disperare. Sa vada o mare de oameni ce inconjoara Piata Constitutiei si Parcul Izvor, gata sa traga cu dintii pentru drepturi fundamentale. Sa pedepseasca fiecare afacera dubioasa, fiecare urzeala politica sau fiecare injustitie.
   Preferam sa stam si sa asteptam salvarea din alta parte, dupa vechiul slogan "sa faca statul". A facut...sunteti multumiti?

joi, 10 iunie 2010

Prea mult

Ne credem invincibili. Suntem aroganti doar pentru ca mergem in doua picioare . Mintim atat de des incat ni se pare normal, barfim pe oricine dar ne suparam cand suntem cei barfiti. Suntem violenti pana in maduva oaselor si nu incercam decat sa ascundem asta. Ne facem drum in viata calcand in picioare orice principiu si oricine ne sta in cale. Iubim o perioada scurta si uram o viata intreaga. Distrugem tot ce atingem pentru simplul motiv ca putem. Ne comportam ca niste animale...de ce? Pentru ca suntem.

luni, 7 iunie 2010

Cafea

Când lucrurile par sã o ia razna si nu-ti mai ajung 24 ore în zi, sã te gândesti la borcanul de maionezã si cele 2 cãni de cafea…
  
 Un profesor de filosofie stãtea în fata clasei având pe catedrã câteva lucruri. Când ora a început, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare de maionezã gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a întrebat pe
studenti dacã borcanul este plin si acestia au convenit cã era.Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf. I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul era plin iar acestia au fost de acord cã era.Profesorul a luat dupã aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan; Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenti cum stãtea treaba iar acestia au rãspuns în cor “pliiin”! Profesorul a scos de sub catedrã douã cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv. Studentii au râs.
  “Acum” a spus profesorul dupã ce hohotele s-au domolit, “as dori sã întelegeti cã acest borcan reprezintã viata voastrã. Mingile de golf reprezintã lucrurile importante pentru voi, familia, copiii, sãnãtatea, prietenii si pasiunile voastre, si cã dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viata voastrã ar fi tot plinã.”"Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi, serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mãrunte”
“Dacã veti începe cu nisipul,” a continuat el “nu veti mai avea unde sã puneti mingile de golf si pietricelele”
“La fel si în viatã, dacã îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine.”
“Acordã atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copiii, fã-ti controale medicale periodic, iesi cu sotia în oras la cinã, joacã golf, vei avea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine stie ce dispozitiv . Ai, în primul rând grijã de mingile de golf, ele conteazã cu adevãrat. Stabileste-ti prioritãtile, restul e doar nisip.”
Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele douã cãni de cafea. Profesorul a zâmbit.
“Mã bucur cã întrebi asta,ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãrea viata ta, e loc întotdeauna pentru douã cãni de cafea, împreunã cu un prieten.”

joi, 3 iunie 2010

20

  Simplu. Am facut 20 de ani. Nu ma simt nici mai matur, nici mai responsabil ,nici mai nimic. Mi se pare ca sunt la fel si este o zi ca oricare alta, mai ales ca am examen azi...
   Nu stiu de ce dar la fiecare aniversare nu ma apuca sentimentul ala de fericire cum vad la alti oameni....poate dupa vreo zi-doua.