miercuri, 26 iunie 2013

Tara mea si oamenii din ea...

Am auzit cu totii de accidentul din Muntenegru. Am vazut transmisiuni in direct cu oameni scosi dintre fiarele contorsionate. Cu medici ce incercau sa resusciteze raniti si oameni obisnuiti ingrijorati pentru soarta semenilor.


Pentru prima oara in mult timp am vazut institutiile statului reactionand adecvat. O colaborare ce in alte tari este normala, dar pentru noi pare un miracol. Ministerul Apararii, Ministerul Sanatatii si echipaje SMURD gata de interventie intr-un timp relativ scurt. L-am remarcat iarasi pe Raed Arafat, un om ce ar putea in orice secunda sa plece din tara, dar a ramas si a creat un sistem comparabil cu cele din tarile vestice.

Politistii ce stateau la coada pentru a dona sange sau in soare pentru a crea culoare ambulantelor ce aduceau ranitii. Totul a fost ceva ce nu am mai vazut pana acum.

Dar cel mai mult m-a surprins empatia oamenilor de rand. Pe strada, in mijloacele de transport si in birouri. Erau oameni ce se gandeau cu parere de rau la familiile celor disparuti. Si nu o faceau doar pentru a aparea interesati. 

A fost un moment ce m-a facut mandru ca inca mai exista oameni buni la noi in tara. Ca inca mai exista speranta pentru noi. Din pacate reversul medaliei este ca aceste lucruri frumoase le vad doar atunci cand se intampla dezastre. Suntem buni doar cand este un cutremur sau  inundatie.

P.S. Pe langa mandria mea nationala nu pot sa nu mentionez  indatorarea pe care o simt pentru muntenegreni. Nu ii cunoasteau, nu aveau nimic de castigat si totusi s-au avantat in prapastie cu sfori si alte improvizatii fara sa mai astepte descarcerarea. Au stat langa raniti, s-au asezat la cozi pentru a dona sange fara sa ceara recunoastere.  Astazi au declarat, ca si noi, zi de doliu national. Pentru un popor ce a suferit enorm au aratat ca pentru ei nu exista dusmani, ci doar prieteni. Le multumesc pe aceasta cale.


4 comentarii:

  1. Ai dreptate au facut un gest de omenie,dar gandeste-te putin daca in Romania se intampla multe in fiecare zi,deci daca maine cade unu pe strada,nimeni nici ma car nu se uita la tine,dc?? asta depinde de educatia omului

    RăspundețiȘtergere
  2. Un lucru intradevar de apreciat. Dar cred ca oricine sarea in ajutorul lor

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred ca oricine. La noi probabil erau lasati acolo, sau mai rau buzunariti

      Ștergere
  3. Din pacate, suntem mai buni si mai uniti doar in astfel de situatii la limita, neplacute. Nu as vrea sa arunc manusa.."suntem romani, de aia!", ci din contra. Oamenii sunt rationali si au acest comportament afectiv doar cand e nevoie. Asa e firea omului, nu doar a romanului. S-a vorbit foarte mult pe seama modului cum au actionat cei din Muntenegru. Sa fie clar pentru totdeauna!! Daca se intampla exact invers, in Romania, si ar fi fost turisti straini, cu siguranta s-ar fi creat toate conditiile pentru a ajuta poporul respectiv: prim ajutor, donare sange, ancheta, colaborare cu autoritatile partenere.

    RăspundețiȘtergere

Bine, bine...ai ceva de spus!