Freedom Fighters

 Daca ati deschis televizorul in ultimele zile este imposibil sa nu fiti la curent cu protestele din Egipt. Situatia se agraveaza pe zi ce trece, bilantul victimelor depasind 100 de morti si peste o mie de raniti. Armata a fost mobilizata pe strazi, tancurile si gloantele incercand sa disperseze multimea nemultumita. Accesul la internet a fost restricionat, in principal adresele site-urile de socializare, dar si cateva retele mobile.

  Principala cerere a protestatarilor este demiterea presedintelui Hosni Mubarak, ce detine functia din 1981. Acesta este acuzat de cenzura presei, ingradirea libertatilor si comandarea de represalii impotriva celor ce vorbesc impotriva regimului. Odata cu introducerea unor noi legi, orice jurnalist ce aduce critici presedintelui este amendat si pasibil de inchisoare.

  Ca si in cazul Tunisiei, Egiptul este una dintre tarile aratate de FMI ca un exemplu pozitiv in privinta economiei. Ambele tari aveau o crestere economica de peste 5 %, o inflatie in scadere iar efectele crizei economice se simteau foarte putin. Si Egiptul si Tunisia aveau ca ramura principala a economiei turismul si erau considerate tari stabile.

   Intrebarea logica este de ce s-a ajuns in aceasta situatie? In mare parte datorita regimului aflat la putere.Nu este de ajuns sa ai o tara prospera atat timp cat oamenii nu simt acest lucru. De asemenea lipsa drepturilor si libertatilor, dar si dorinta celor de la conducere de a nu renunta la puterea a facut ca situatia sa fie o oala sub presiune. Era o chestiune de timp pana sa explodeze. Este totusi interesant ca nicio tara vestica nu s-a asteptat la miscari sociale, pentru ca Egiptul si Tunisia aveau aparenta unei democratii. Personal cred ca aceasta aparenta este extrem de periculoasa. Toate tarile se axeaza pe tari precum Coreea de Nord, dar exista alte zeci de tari ce sunt in aceeasi situatie, doar ca nu o arata.

  Sper doar ca cei care au murit sa nu fii facut acest sacrificiu in zadar..