Nu sunt un mare cunoscator in relatii si nici nu vreau sa pretind asta, dar simt nevoia sa vorbesc despre ceva foarte deranjant.
Vineri, cand veneam de la munca, in tramvai un cuplu se certa destul de violent. De fapt unul vorbea si unul asculta.
Barbatul mai avea un pic si facea un atac de cord, atat de inversunat era impotriva sotiei sale. Din ce am putut auzi, caci erau chiar in fata mea, el ii reprosa ca un barbat s-a uitat la ea si ea s-a uitat la strain. Stiu ca suna prostesc, dar am ramas de-a dreptul socat de reactie. Sotia a pus capul in pamant si parea traumatizata de tirul verbal al consortului.
Ma asteptam la o reactie din partea ei si totusi nimic nu a aparut. Parea spasita si vinovata in timp ce dobitocul de langa debita tot felul de scenarii adulterine.
De ce oare sunt unele cupluri ce considera gelozia o dovada de iubire? Am inteles ca intr-o doza mica, nevinovata, ii poate arata partenerului ca tii la el. Dar sunt cazuri in care este nu doar penibil un astfel de acces de gelozie ci chiar fara sens.
Dar unii cred ca gelozia arata cat de mult de iubeste el sau ea. Ba chiar si daca te bate, o face tot pentru ca tine la tine. Cam asta este mentalitatea unor femei sau barbati din secolul 21. Si da, se intampla si la barbati. Am auzit de cazuri de barbati batuti de nevasta doar pentru ca s-au uitat la fundul altei femei. Nu mint si nici nu glumesc.
Oamenii acestia au impresia ca iubirea este ceva extrem de personal si trebuie aparata, ca o cetate de invadatorii din afara zidurilor. Uita insa ca pana si locuitorii unei astfel de cetati se satura de zidurile amintite mai sus si vor sa vada ce este in afara lor. O agresiune verbala sau fizica in niciun caz nu va inclina balanta, poate doar in cazul oamenilor slabi de inger. Si asa stau si ma intreb: de ce suporta acesti oameni gelozia extrema?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine, bine...ai ceva de spus!