I'm not a good person

Atunci cand nu esti indragostit si nu vezi unicorni cu turta dulce in corn scuipand iubire peste tot, iti permiti cateva ciudatenii. Una dintre acestea este sa mai vezi alti oameni nefericiti. Da, stiu ca nu este nici moral nici frumos, dar deh fiecare cu excentricitatile lui.

Si stiti voi care este cea mai frumoasa categorie? Femeile care aratau bine si tocmai au avut un copil. Dar nu orice femeie, ci acelea un pic mai speciale. Fetele acealea care bateau cluburile in lung si lat in asteptatea unui Fat-Frumos cu saci de bani. Bai fratioare si l-au gasit dupa indelungi betii si vizite la toaleta clubului. Nu are el clasa, poate doar la Mercedes, nu are patratele pe abdomen ci le tine acoperite cu un strat gros de grasime. 

Si ea e fericita, el si el ca deh cine mai are prietena asa ca el, bronzata aranjata si cu unghii cat pentru a apasa un buton de pe televizor stand pe canapea. Dar acum a venit copilul si domnisoara nu mai este asa de frumoasa. Nu mai are timp infrumusetare si basmul nu mai este asa frumos.

Dar stiti de ce imi pare rau si nu pot sa ma bucur pana la capat ca mai sunt si altii nefericit? Cand vad nu stiu daca sa spun dispret, pentru ca ar fi prea mult, dar scarba cred ca s-ar potrivi , din priviri atunci cand mamica se uita la copil. Este parca singurul motiv pentru care domnita nu mai este Miss Clubbing si nu mai poate dansa pe cuburi. Si se uita asa cu sila la tot ce o tine ocupata, nemaiputand posta pe Facebook atat de des. Iubi al ei nu mai este asa grijuliu si ca sa vezi surpriza, se uita la altele mai tinere.

Si ma bucur cu farama aceea de nefericire pe care o vad in ochii lor. Am nevoie sa mai vad asta si la altii. Nu sunt o persoana buna. Big deal.