Suntem o societate divizata. Fiecare are problemele sale si considera ca nu exista ceva mai important. Daca unii protesteaza pentru o societate fara cianuri, altii striga furios impotriva maidanezilor. Bineinteles ca cele doua tabere au adeversari pe masura, la fel de furiosi si convinsi de dreptatea lor.
Si daca unii au iesit in strada pentru visurile lor altii protesteaza virtual. O adevarata revolutie s-a iscat pe retelele de socializare. Una mai pasnica este pe strazile tuturor oraselor, dar la fel de importanta.
Nu stiu sincer care problema este mai stresanta: maidanezii sau Rosia Montana. Daca prima a revenit in actualitate datorita unei morti triste, a doua s-a trezit la viata doar dupa ce lumea a inceput sa constientizeze ca banul castigat repede nu este neaparat si benefic pe termen lung.
Este curios insa cum presa noastra a reactionat. S-a minimalizat protestul impotriva proiectului Rosia Montana dar s-a intoxicat lumea pe tema maidanezilor. Ma repet: nu spun ca un subiect ar fi mai important decat altul, dar mi se pare normal sa fii obiectiv ca jurnalist. Explicatia ar fi simpla tinand cont de cati bani poate impinge o corporatie. Este usor sa cumperi un jurnalist si sa il faci aliatul tau. Ce doare cel mai tare este ca unii au facut promovare din proprie initiativa.
Revenind la situatia din Romania, ma surprinde avengura ambelor proteste. Romanii nu sunt obisnuiti sa protesteze. Tin capul plecat si asteapta sa treaca bune si rele; asa suntem noi ca natie. Si totusi mai sunt sperante. Am vazut oameni instruiti ce stiau ce vor , din ce cauza protesteaza si ce asteapta de la actiunile lor. Nu erau gloate platite sau adunate din prostie, doar pentru a face umbra pamantului. Exista argumente si de-a parte si de alta.
Ce nu exista din pacate este reactia institutiilor. Avem tergiversarea obisnuita de referendum, analizari si anchete. Nimic practic. Dar am speranta atat in privinta Rosia Montana cat si in problema maidanezilor. Dar exista ceva mai presus de toate astea. Ne invatam sa protestam impotriva a ceva ce nu este normal. Nu stiu daca cei de la putere vad asta, dar este de ajuns o scanteie. Prima a fost Raed Arafat, pe urma Rosia Montana apoi problema maidanezilor. Vecinii nostri bulgari au iesit in strada pentru energia electrica si coruptia generalizata. Nu astept urmatoarele proteste, dar cand vor veni nu vor fi atat de pasnice.
George Cosbuc - Noi vrem pamant!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine, bine...ai ceva de spus!