marți, 16 februarie 2010

Pentru tine

Toate neputintele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristete. – Emil Cioran


Amintirile se desfasoara convulsiv in fiecare an de ziua asta...fara sa pot sa ma impotrivesc, fara sa ma pot retrage din fata lor. Controlul l-am pierdut demult. De 3 ani fix ca sa fiu mai precis. De cand singura fiinta care m-a cunoscut cu adevarat s-a instrainat de mine.
Par derizorii sentimentele unor copii de 15-16 ani, dar poate ca sunt cele mai valoroase. Nu stiam trucuri, nu ne folosea la nimic sa te mint. Si totusi azi nu suntem amandoi. Poate am gresit lasandu-te sa pleci cu lacrimi in ochi fara sa-ti arat ca eram intr-o lupta continua...
Ai lasat in urma ta doar confuzie si atat de multa framantare. Anii definitorii pentru mine poarta urme adanci, iar influenta asupra personalitatii mele a fost ....hai sa spunem insemnata.
Ca te-am intanlit tocmai astazi mi s-a parut un semn. Faptul ca doar dupa 3 ani am aflat ca ai trecut prin aceleasi lucruri ca si mine m-a mirat...dar poate trebuia sa stiu.
Azi pot sa spun ca o discutie matura a incheiat ce trebuia facut acum mult timp.Stiu ca citesti asta si vreau sa iti multumesc...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine, bine...ai ceva de spus!