Sunt momente in viata ta ce sunt potrivite pentru meditatie si o sesiune serioasa de planificare. Ce ai facut pana in momentul acesta, unde ai gresit, daca ai mai face aceeasi greseala sau ce vrei de la viata.
Extrem de interesante sunt clipele in care iti raportezi parcursul la altcineva cunoscut, fie el prieten apropiat sau ruda. Si faci aceste paralele de multe ori, inconstient. Apoi incepi sa judeci fie pe el, fie pe tine. El poate a facut pasi gresiti, tu poate nu ai facut niciun pas.
Dar simti gustul amar atunci cand realizezi cat de multe s-au schimbat si in ce perioada de timp. Anul trecut pe vremea asta erai intr-o relatie, aveai sute de prieteni si erai pe val. Acum esti singur, fara iubita si nimeni nu te mai cauta. Am dat doar un exemplu.
Ramai uimit de rapiditatea cu care lucrurile s-au schimbat si usurinta cu care ai acceptat aceste schimbari. Ai vazut prieteni ce au pornit la drum jurandu-si iubire vesnica. Ai fost martor la dezmembrarea unei familii sau la disparitia cuiva drag.
Toate intr-un timp atat de scurt. Si totusi pare ca s-a intamplat in alta viata. Ti se pare atat de indepartat, dar cumva inca resimti efectele.
Cel mai trist este atunci cand iti dai seama ca cineva apropiat tie a luat-o pe un drum gresit. Nu mai ai mijloace sa-l ajuti pentru ca a taiat toate caile de comunicare. Si iti aduci aminte de vremurile bune, cat de diferit era totul si unde a inceput declinul. Nu cred ca mai gasesti o asemenea senzatie de neputinta decat atunci cand cineva moare. Dar atunci stii ca esti neputincios, spre deosebire de acum.
Te face sa te gandesti la viata ta si la cum puteai sa fii tu de partea cealalta. Un pas gresit, un an prost sau un sfat neinspirat si riscai sa ajungi intr-o spirala descendenta.
Interesant articolul tau, intr-adevar, "totul o ia la vale" atunci cand pierdem persoane dragi noua. Fie ca ne despartim de persoana iubita, fie ca prietenii o iau pe un drum pe care noi nu vrem/nu putem sa mergem, fie ca cineva apropiat noua moare. Da, totul o ia la vale, dar, incet incet, timpul are grija sa cicatrizeze ranile. Din pacate, chiar si cu ranile inchise, cicatricile se cor simti mereu...frumos articol!
RăspundețiȘtergereBun articol,tine-o tot asa;)
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos.
ȘtergerePoate că uneori cei ce dispar, cei ce o iau pe un alt drum fac acest lucru pentru a lăsa locul altora în viața noastră. Cât despre a fi "de partea cealaltă" - uneori poate că trebuie să trecem și prin mici bucăți de infern, pentru a aprecia mai bine ceea ce avem acum
RăspundețiȘtergereSperanta este ca cei care vin sunt mai buni decat cei care au plecat.
Ștergere