Sa (te) simti.

Cateodata este chiar bine sa fii asa sensibil si sa pui la suflet orice. Sa ai obrazul gros si sa treci peste ce spune lumea si mergi mai departe.

Bunul-simt si dorinta extraordinara de a multumi pe toti nu sunt calitati pe care ai vrea sa le posezi in ziua de astazi. Nici in viata de zi cu zi, nici pe plan profesional sau in viata personala.

Am vazut ca sunt confundate cu prostia si chiar nu merita. Sa ai grija la dorintele persoanelor de langa tine si la respectarea lor duce la crearea impresiei ca esti un mare pampalau.

Sa iubesti o fata cu toata fiinta ta s-a transformat in "il am pe fraier la degetul mic." Sa lasi de la tine s-a metamorfozat in "l-am fraierit". Toate astea doar pentru ca nu esti un badaran cu ceafa lata ce scuipa seminte si spune "ce faci pisi?" la fiecare duduie tencuita cu var pe fata.

Si stai sa te intrebi cateodata cu ce ai gresit tu? Doar pentru ca inca mai ai o farama de respect pentru oamenii ce te inconjoara sa te simti tu rusinat si vinovat pentru comportamentul altora?

Partea cea mai rea este ca oamenii ce vor profita de pe urma ta se inmultesc si nu au deloc remuscari. De la iubite, la prieteni pana la familie. Toti vor gasi portita aceea ce te face vulnerabil.

Asa ca pana la urmatoarea postare ar fi bine sa nu mai fi asa sensibil, sa uiti de tot ce ai invatat si sa treci nepasator pe langa oricine ar incerca sa te abureasca. Merita sa primeasca acelasi lucru pe care il ofera.