Fapte bune

Stiti care a fost cel mai frumos gest pe care cineva l-a facut pentru mine? Nu a fost un cadou scump sau o usa de autobuz tinuta pentru mine. A fost ceva mult mai banal: o pereche de manusi.

Da, ati citit bine si sa va explic ca sa intelegeti de ce am ales acest moment drept unul de referinta in facerea de bine. Acum 2-3 ani am avut o oferta de a imparti pliante inainte de Craciun. 3 ore pe zi, in Centrul Istoric, iar plata era extraordinara. Singurul inconvenient era temeperatura destul de scazuta, ce facea slujba mea temporara extrem de..sa zicem incomoda. Trecusera 2 ore jumatate si mainile mele erau rosii de frig, iar paharul de ceai cald putea trece drept un cocktail cu gheata. Si din senin a aparut o tanara de 23-24 de ani ce si-a dat jos manusile si mi le-a oferit. 

Bineinteles ca mandria mea m-a facut sa refuz, dar s-a uitat la mine, a ras, mi-a luat mainile si mi-a pus manusile in ele. Cred ca m-am rosit de rusine pana in varful urechilor dar am luat manusile, i-am multumit si m-am uitat dupa ea cand a plecat de langa mine.

Cred ca in acel moment daca mi-ar fi oferit cineva greutatea mea in aur, tot as fi considerat acea pereche de manusi mai valoroasa. Nu sunt sensibil de fel, dar gestul acela simplu m-a marcat si ramane si astazi pentru mine un etalon de bunatate.

Sa oferi cuiva atunci cand are nevoia cea mai mare, nu atunci cand te simti tu caritabil. Sa imparti putinul tau cu altul mai putin norocos.

Stiu ca niciunul dintre voi nu se considera bogat, dar v-as ruga sa va ganditi doar o clipa la ce aveti. O familie, un acoperis deasupra capului, o mancare calda pe masa si pe cineva care tine la voi. Sunteti bogati.