Bad day.

Pentru unii o zi proasta inseamna pierderea autobuzului sau ruperea unui toc. Pentru mine o zi proasta reprezinta o zi in care nu pot sa scap de gandurile mele.

Stiu ca sunt ciudat si poate greu de explicat, dar asta este pentru mine o zi nefericita. Indiferent de ce as face, in minte am o invalmaseala de ganduri ce ma face nerabdator, trist, melancolic etc.

Orice as incerca sa fac, parca nimic nu merge. Daca ma joc pe calculator sau citesc o carte, parca este mai rau. Nici macar nu reusesc sa ma bucur de ele pentru ca mintea mea nu vrea sa amorteasca deloc.

Si imi aduc aminte de ce am facut acum 5 ani, ce prost am fost atunci si ce trebuia sa spun. De parca ar schimba cu ceva actiunile de atunci. Sau ma gandesc la viitor cu o frica pe care nu o inteleg si nici nu ii gasesc sursa.

Rezultatul? Un eu atat de agitat incat sapa santuri pentru a se linisti si pentru a se bucura de week-endul lui scurt. Dar problema si mai mare este ca pana si noaptea este aproape la fel. Am atat de multe idei, bune mi se pare mie atunci, incat as castiga vreun Pulitzer sau un Nobel. Dar cand vine dimineata nu imi mai amintesc nimic, oricat de mult as incerca.

Partea cea mai proasta este ca in momentele astea, ciudate, sunt cea mai morocanoasa persoana. In primul rand pentru ca nu am rabdarea obisnuita, de a asculta persoana ce imi vorbeste. In al doilea rand nu pot simula acea politete pe care sunt nevoit sa o am ca un om civilizat. Asa ca ma transform intr-un cave neanderthal ca raspunde oricui monosilabic sau prin interjectii.

Ce ma deranjeaza cel mai mult la zilele proaste este ca imi ramane in minte vreo situatie in care puteam sa reactionez diferit. Si ma chinuie imaginatia cu cateva scenarii diferite.

Astazi este in mod cert o zi proasta.

Tara mea si oamenii din ea...

Am auzit cu totii de accidentul din Muntenegru. Am vazut transmisiuni in direct cu oameni scosi dintre fiarele contorsionate. Cu medici ce incercau sa resusciteze raniti si oameni obisnuiti ingrijorati pentru soarta semenilor.

Pentru prima oara in mult timp am vazut institutiile statului reactionand adecvat. O colaborare ce in alte tari este normala, dar pentru noi pare un miracol. Ministerul Apararii, Ministerul Sanatatii si echipaje SMURD gata de interventie intr-un timp relativ scurt. L-am remarcat iarasi pe Raed Arafat, un om ce ar putea in orice secunda sa plece din tara, dar a ramas si a creat un sistem comparabil cu cele din tarile vestice.

Politistii ce stateau la coada pentru a dona sange sau in soare pentru a crea culoare ambulantelor ce aduceau ranitii. Totul a fost ceva ce nu am mai vazut pana acum.

Dar cel mai mult m-a surprins empatia oamenilor de rand. Pe strada, in mijloacele de transport si in birouri. Erau oameni ce se gandeau cu parere de rau la familiile celor disparuti. Si nu o faceau doar pentru a aparea interesati. 

A fost un moment ce m-a facut mandru ca inca mai exista oameni buni la noi in tara. Ca inca mai exista speranta pentru noi. Din pacate reversul medaliei este ca aceste lucruri frumoase le vad doar atunci cand se intampla dezastre. Suntem buni doar cand este un cutremur sau  inundatie.

P.S. Pe langa mandria mea nationala nu pot sa nu mentionez  indatorarea pe care o simt pentru muntenegreni. Nu ii cunoasteau, nu aveau nimic de castigat si totusi s-au avantat in prapastie cu sfori si alte improvizatii fara sa mai astepte descarcerarea. Au stat langa raniti, s-au asezat la cozi pentru a dona sange fara sa ceara recunoastere.  Astazi au declarat, ca si noi, zi de doliu national. Pentru un popor ce a suferit enorm au aratat ca pentru ei nu exista dusmani, ci doar prieteni. Le multumesc pe aceasta cale.

Coincidenta sau nu?

Unora le place sa traiasca intr-un univers guvernat de legi stricte. Gravitatia este mereu prezenta, timpul nu zboara si coincidentele nu se intampla. Dar daca totusi se intampla? Este un glitch in the Matrix sau modul Universului de a ne juca feste? Enjoy!

• Incepem cu o coincidenta ce a mai aparut aici pe blog, dar este destul de interesanta pentru a ma face sa ma repet. In 1898 Morgan Robertson a lansat o carte ce vorbea despre un vas de croaziera cu numele de Titan. La prima calatorie spre America, vasul ce era considerat de nescufundat se loveste de un iceberg, iar cele 24 de barci de salvare sunt neincapatoare pentru pasageri. Suna cunoscut, nu? In 1912, acelasi lucru s-a intamplat Titanicului ce avea pana si acelasi numar de barci de salvare.

• Printul de Wales i-a daruit o o cutie de chibrituri aurita unui prienten apropiat, Edward Southern. Acesta un impatimit al vanatorii de vulpi, a pierdut-o dupa ce a cazut de pe cal intr-una dintre iesirile sale. Southern a decis atunci sa-si creeze un duplicat pe care l-a lasat mostenire fiului sau Sam. Acesta la randul sau, a daruit cutia unui prieten din Australia, domnul  Labertouche.  Cand Sam s-a intors in Anglia, un fermier l-a anuntat ca a gasit cutia originala in timp ce-si ara campul. Bucuros, i-a scris fratelui sau ce calatorea prin America. Acesta din urma a primit scrisoarea si a citit-o cu voce tare strainului din compartimentul de tren. Coincidenta? Strainul avea in buzunar duplicatul cutiei de chibrituri, data de catre un prieten din Australia...domnul Labertouche.

• Trebuie sa spun ca se mai intampla si coincidenta ce sunt cu adevarat macabre. In 1991 Cristina Vernoni de 19 ani a murit la o trecere cu calea ferata. Ea nu s-a asigurat si un trenul a lovit-o mortal. 4 ani mai tarziu tatal ei trecea prin exact acelasi loc pentru a se duce la munca. A facut aceeasi greseala si a fost si el lovit de tren. Trenul era condus de acelasi om ce o lovise si pe Cristina.

• Se spune ca este destul de greu ca doi oameni sa se gandeasca la acelasi lucru. Dar sa te gandesti si la cele mai mici detalii este si mai greu. Dar s-a intamplat in cazul lui Dennis Pericol public. In 1951 Hank Ketcham si  David Law au publicat in aceeasi zi o carte de benzi desenate ce spunea povestea unui copil problema. Cei doi habar nu avut de coincidenta si cand au aflat au vorbit si au decis ca fiecare sa publice in continuare pataniile lui Dennis. Culmea este ca initial pana si tricourile avea aceleasi culori.

• Cand esti in toiul unui razboi mondial si planuiesti o invazie in Europa nazista coincidentele nu ti se pare amuzante. Cand cineva din MI5 face integrame si gaseste intr-o singura pagina raspunsurile OMAHA si UTAH- plajele de asalt pentru americani, apoi NEPTUNE- suportul naval si ca cireasa de pe tort OVERLORD - numele operatiunii, atunci coincidentele par prea mari. Imediat ofiterii de la serviciul de informatii britanic s-au gandit ca au scurgere de informatii si au zis sa faca o vizita omului ce a creat integrama. Se asteptatu la un spion german ce trimisese nazistilor datele invaziei din Normandia si au gasit un profesor de 54 de ani, Leonard Dawe. Acesta a spus ca a ales aleatoriu datele si nu intelege ce treaba are MI5 cu el. Din fericire pentru el, spunea adevarul, iar invazia a mers conform programului.

P.S. Alt articol asemanator gasiti aici.

Timpul meu este relativ.

Acum 4 ani eram in focurile examenului de Bacalaureat. Mai aveam un pic si faceam infarct datorita stresului. Atat de mare era incat ma trezeam noaptea din somn, ieseam afara si stateam si ma uitam la cer in timp ce ma gandeam  pana ma lua somnul.

Nu eram sigur daca voi trece sau ce voi face atunci cand rezultatele, fie ele bune sau rele vor veni. Si atunci ca si acum treceam printr-o perioada mai putin fasta in viata personala. Toti acesti factori ma faceau sa-mi doresc sa zbor prin timp. Sa dau un fast forward pentru a scapa de tot si toate.

Astazi as da un rewind, doar pentru a mai petrece cateva ore alaturi de colegi si profesori. Poate ca sunt noastalgic, dar sunt zile in care sincer mi-as dori sa fiu iar la liceu. Doar pentru atmosfera aceea de agitatie si nou pe care o gasesti intr-o clasa cu 25 de oameni, pe care ajungi sa-i pretuiesti .Dar lucrul asta este imposbil, poate pentru a pastra mai vie amintirea.

Am momente in care as dori sa fiu liber pana si de mine si de gandurile mele. Sa pot sa stau intr-o zi fara sa ma gandesc la iubita, munca, familie sau prieteni. Sa fie ziua mea in care sa pot sa cutreier cu mainile in buzunar orasul. Sa merg prin parc fara sa am notiunea timpului sau a banilor.

Am facut paralela cu liceul pentru ca pentru a mine a fost aproape de ceea ce imi doresc astazi. Bineinteles ca eram stresat din cauza banilor, cum sunt si astazi, dar nu in aceeasi masura. Aveam o carte buna, prieteni adevarati si timp pe care il faceam liber in detrimentul absentelor.

Dar ceva era mai important. Modul in care gandeam...Eram un amestec ciudat de idealism si pesimism. Suna straniu dar era ceva pe care astazi nu il mai am. A ramas doar pesimismul in timp ce idealismul a fost inlocuit de pragmatismul pe care se pare ca varsta ti-l impune.

Nu mai poti sa te gandesti la cum vrei sa pierzi vremea pentru ca ai nevoie de bani. Pentru casa, iubita, sotie, copii; pentru viata pe care nici macar nu ai inceput sa o traiesti.

Timpului in schimb nu-i pasa ce vreau...doar trece.

Capitole sterse ce au transformat carti celebre

Exista carti celebre ce sunt greu de imaginat cu un alt final sau cu alte personaje. Dar ati fi surprinsi daca ati afla cate opere au fost scrise de autori cu un deznodamant in minte. Enjoy!

• Dracula - Bram Stoker. Stim cu totii romanul ce l-a facut pe Vlad Tepes un vampir insetat de sange. Ce nu stiti este ca Stoker a schimbat ultimul capitol cu putin timp inainte de publicarea cartii. In opera originala, castelul vampirului se prabuseste intr-un mare cutremur stergand orice urma de creatura sau casa sa. Dar se pare ca Stoker nu a vrut ca finalul sau sa fie asemanator cu cel al lui Edgar Allan Poe din "Prabusirea Casei Usher". Sau poate dorea sa mai scrie un al doilea roman si a lasat loc de interpretari.

• Masina Timpului - H.G. Wells . Cartea a fost una dintre primele ce aborda genul Science-Fiction si a ajutat enorm la popularizarea genului. In ea este spusa povestea unui englez ce inventeaza o masina a timpului si ajunge in viitorul indeparatat.  Aici gaseste o societate impartita intre Eloi - clasa conducatoarea si Morloci - clasa muncitoare. Editorul lui Wells, dorind sa arate si mai mult degenerarea omului a mai cerut ca inca un capitol sa fie adaugat. Scriitorul s-a conformat si a mai scris despre inca o etapa in care, datorita perioadei foarte mari de timp, calatorul in timp omoara un Eloi, pentru ca nu il recunoaste ca om.  Wells nu a dorit apoi publicarea ultimului capitol si a preferat un happy-ending.

• Autobiografia lui Malcolm-X . Sper ca nu o sa am intreabari cu cine a scris-o, da? Malcolm-X a fost unul dintre cei mai importanti luptatori pentru drepturile omului in Statele Unite ale Americii. Daca Martin Luther King dorea egalitate prin pace, Malcolm o dorea cu orice pret. Cartea sa a trimis un mesaj maselor, indemnandu-le sa continue lupta si dupa disparitia sa. Dar foarte putini stiu ca din carte au fost scoase 3 capitole ce vorbesc despre dezamagirea sa in legatura cu rezultatele obtinute. Tot in aceste capitole vorbeste despre depresia ce l-a cuprins sau apropierea mortii pe care o simte aproape. Cartea a fost publicata fara aceste parti pentru a transmite un mesaj de speranta si optimism. Va imaginati ce impact ar fi avut daca pana si liderul unei miscari spunea ca nu mai crede in victorie?

• Charlie si fabrica de ciocolata - Roald Dahl. Filmul l-ati vazut cu siguranta, dar cartea nu este chiar atat de faimoasa. Pe scurt, spune povestea a 5 copii ce castiga un bilete pentru a vizita fabrica de ciocolata, proprietatea lui Willy Wonka. Capitolul sters din creatia lui Dahl vorbeste despre Miranda Piker, o castigatoarea a biletului ce afla ca Wonka va scoate pe piata o bomboana ce va permite copiilor sa chiuleasca o ora de la scoala, dupa ce mici bubite le apar pe fata. Miranda, fiica unui director de scoala este furioasa si ii cere socoteala lui Willy, dupa ce a incercat sa saboteze masinaria. Wonka ii spune mai in gluma mai in serios ca pentru ca a facut o va toca in masinarie si va face din ea bomboana in cauza. Apoi piticii, Oumpa-Lumpa o iau pe Miranda si canta despre cum o vor toca si colegii ei o vor gusta. Ma gandesc ca nu a fost idee rea ca a fost sters capitolul.

• Marile Sperante - Charles Dickens. Una dintre cele mai cunoscute opere a autorului, Marile Sperante este cartea ce spune povestea lui Pip. Copilaria, maturizarea si iubirea sunt descrise prin ochii unui Pip sarac. Se indragosteste de mic de o fata ce este educata de o femeie ce a fost parasita la altar. Ea doreste ca prin mica fata sa se razbune pe barbati, facand-o sa franga cat mai multe inimic. In final cei doi indragostiti raman impreuna, avand o situatie financiara buna. Dar Dickens isi imaginase sfarsitul intr-un mod cu totul diferit. Pip se reintanleste cu vechea lui iubirea , ce tocmai si-a pierdut banii. Pip si-a pierdut si el toti banii si isi da seama ca ei doi nu erau potriviti unul pentru altul. Ambii au inimi ce nu cunosc iubirea adevarata si se despart, fiecare acuzandu-se pe altul de nereusita in viata. Dupa ce prietenii scriitorului au citit finalul au fost deprimati si au l-au facut pe Dickens sa schimbe ultimul capitol.

Alte articole legate de carti aici: Carti cu impact , Basme sinistre , Carti despre China, Lumi in literatura, Carti ce poti fi citite repede 2, Carti ce pot fi citite repede 1.

Fii fericit pentru..mai bine NU!

Imi place idealul de iubire, pace si viata fara de invidie. Ca idei si concepte sunt atat de pure incat te fac sa lacrimezi cand te gandesti la o viata in care lumea este multumita de ce are, nu ar vrea nimic in plus sau nu ar ravni la ce are aproapele.Da, stiu de porunca biblica ce ar trebui sa-i faca pe bunii crestini sa nu-si mai doreasca nimic de la vecini. 

Dar din pacate, eu nu sunt un bun crestin si nici un om ce se multumeste cu ce are. Ar insemna sa nu mai lupt deloc pentru ceva mai bun, mai potrivit sau nu, pentru mine. Cred in dreptul asta pe care il are fiecare om: sa-si doreasca mai mult.

Sa traga cu dintii de sansa si sa-si invidieze semenii ce au mai mult. De ce nu as dori o viata mai buna? Mi se pare cea mai fara de sens expresia:"Multumeste-te cu ce ai."

Adica altii sa aiba tot si tu nu, doar pentru ca Pronia cereasca, Haosul sau destinul au decis asa. Fara o fata care sa te iubeasca cum ai dori tu, fara o viata care sa te multumeasca financiar sau moral. Sa fii fericit pentru altii...

Cum sa fac asta cand eu nu sunt fericit? De ce sa fiu fericit pentru fata la care tin cand ea este cu altul? De ce sa fiu fericit cu viata mea cand pierd in fiecare zi oportunitati din cauza banilor? De ce sa fiu fericit atat timp cat altii nu sunt fericiti pentru mine?

Best stranger ever

Azi nu prea m-am simtit in apele mele. Toate gama de sentimente pe care nu vrem sa o avem era la mine. Cauza cred ca este destul de evidenta pentru cineva de 20 si ceva de ani.

Asa ca dupa munca am zis ca nu ar strica daca mi-as elibera mintea de persoana respectiva. Am ales un pub din apropiere si m-am dus direct la bar si nu la o masa. Nu aveam chef de chelnerite fericite si oameni care sa se impiedice de mine. Am comandat ceva de baut si ma uitam cred ca la o crapatura din zid, daca nu ma inseala memoria. La doua scaune de mine era un tip, la costum, gen corporatist. S-a uitat la mine si a zis scurt si parca trist "Femeile". Am dar usor din cap si a ridicat sticla usor spre mine. I-am raspuns la fel la salut si apoi ne-am vazut fiecare de bautura lui. Nimeni nu a mai zis nimic.

Am mai cerut un rand de la barman si la putin dupa, corporatistul a plecat. Mi-am terminat bautura si am cerut nota. Baiatul de la tejghea mi-a intins nota mult mai mica decat ma asteptam. Pentru ca nu vroiam sa profit de pustiul de acolo, i-am spus ca am baut 2 randuri si era doar unul pe nota de plata. Barmanul s-a uitat surprins la mine si mi-a spus ca domnul la costum mi-a platit a doua bautura. A crezut ca il cunosc.

Am platit si am plecat spre casa. Pe drum eram parca am avut o revelatie. In singuratea si durerea ta, crezi ca esti unicul om ce simte lucrurile astea intense. Dar mai sunt si altii, ce vad si simt ceea ce simti si tu. Si in mijlocul acelor sentimente isi gasesc timp sa mai faca si o fapta buna pentru a ridica moralul cuiva.

Probabil ca nu o sa-l mai vad niciodata pe omul acesta, dar nici nu mai conteaza. Mi-a aratat ca niciodata nu este greu sa ridici moralul cuiva, chiar daca tu esti intr-o situatie mai rea.

Carti ce au avut un impact masiv asupra umanitatii

Am terminat cu posturile sentimentale si trecem la lucruri mai serioase. Astazi luam o portie mica de cultura, cu ajutorul cartilor. Si nu orice carti, ci unele ce au influentat generatiile viitoare sau ce au deschis drumuri noi in literatura. Enjoy!

• Bruges la Morte - Vorbim despre o carte scrisa de Georges Rodenbach in 1892. Romanul vorbeste despre un barbat ce se muta in orasul belgia Bruges, dupa ce sotia sa a murit. El este napadit de amintiri legate de sotia sa si nu vede in ce oras minunat s-a mutat. Dupa cateva luni chinuitoare, el intalneste alta fata de care se indragosteste. Cartea nu a castigat niciun mare premiu, dar are ceva ce nicio carte nu mai avusese pana atunci: fotografii. Ale orasului Bruges, bineinteles. Se presupune ca ar fi fost si inspiratia pentru Vertigo, al lui Alfred Hitchcock. Si ca sa va scutesc de o suferinta a la George R.R. Martin, barbatul o omoara pe a doua femeia pentru ca nu semana cu sotia.

• Metamorfozele - Doar daca nu ati locuit intr-o pestera nu ati auzit de lucrarea lui Ovidiu. Este magnum opusul autorului si cuprinde peste 250 de mituri , ce au ca tema, ati ghicit metamorfoza. Scrisa acum 2000 de ani, opera sa a fost sursa de inspiratie pentru toti marii scriitori ai veacurilor: John Milton, Dante, Geoffrey Chaucer sau Shakespeare. Destul de bine pentru o opera scrisa in exil

• Les Chansons de Bilitis - Scrisa de Pierre Louys in 1894, cartea este o colectie de poeme erotice. Nu era nici prima si nici ultima, tinand cont de raspandirea pornografiei in epoca victoriana. El a spus initial ca poemele erau scrise de Bilitis, o femeie din Grecia Antica. Pana la urma cativa oameni si-au dat seama ca minte, mai ales ca omul ce descoperise poemele se numea S'ecret. Partea cea mai importanta este ca in aceste poeme avem descrise primele cupluri de lesbiene, ce erau tratate egal cu barbatii. Cartea a dus la miscarea drepturilor pentru gay si la infiintarea primului grup dedicat egalitatii celor de alta orientare. Era sugestiv numit "Ficele lui Bilitis".

• Bhagavad Gita - Este o lucrare gigantica ce contine peste 2 milioane de cuvinte. Scrisa ca o serie de invataturi ale zeului Krishna catre personajul principal  Arjuna, cartea este una dintre cele mai importante lucrari de filozofie. Albert Einstein, Aldous Huxley, Carl Jungw sau Mathama Gandi au declarat ca au fost profund influentati de invataturile celei mai importante carti din cultura indiana. Robert Oppenheimer, ce conducea Proiectul Manhattan a spus o faimoasa fraza din Gita, dupa detonarea primei bombe atomice: "Acum am devenit moarte, distrugatorul de lumi".

• Povesti si Basme - Fratii Grimm si-au creat o reputatie de scriitori pentru copii. Ce nu stie lumea este ca mai toate povestile lor erau sangeroase, pline de morti si sfarsituri fara happy end. Dar asta nu a mai contat cand cele peste 200 de povesti au iesit de la tipar. Din 1812 si pana la sfarsitul oamenilor inteligenti, basmele celor doi vor ramane sursa de inspiratie, material de film sau exemple moralizatoare pentru oamenii de toate varstele.

How life works...

Daca citesti postarea asta si esti tanar/a, iar viata ti se pare un basm in care doar lucruri bune se intampla, ai face bine sa te pregatesti pentru realitate.

Nu este deloc ca in filmele pe care le vezi la cinema, sau ca in cartile acelea magice in care totul se termina cu happy-end. Viata are un mod ciudat de a se desfasura. As putea spune sadic, fara sa exagerez . Niciodata nu esti in siguranta de capriciile ei adolescentine.

Fericirea are intotdeauna un cost, indiferent de faptul ca uneori iti dai seama de el, iar alteori nu. Dragostea vine cu costul unor prieteni si ranirea altor persoane ce sunt nevoite sa renunte la sentimentele lor. Fericirea conjugala are ca si contragreutate compromisul atat de ridicat in slavi de unii si blamat de altii. O intelegere deplina nu are nevoie de compromisuri ce tin de persoana si astfel ne multumim cu aparenta unei vieti perfecte. 

Pana si starea aceea de bine este umbrita de gandul acela periferic ce iti spune ca la un moment dat vei regreta zambetele gratuite. Ca un nor negru ce se aduna incet dar sigur, simti cum totul este contorizat pentru o socoteala urata.

Nu vreau sa scot in evidenta partile rele doar pentru ca as fi un pesimist convins. Dar ele exista si sunt multi ce refuza sa vada si aceasta parte a vietii. De multe ori ma gandesc ca sunt fericiti in ignoranta lor hollywoodiana. Poate ca este mai bine sa te ridici fara sa stii ca ai cazut. Sa iubesti fara sa stii ca ai distrus o alta inima.

Dar niciodata sa nu crezi, pentru o secunda macar, ca viata este corecta. Pentru nimic in lume.